Remedii naturiste pentru probleme de sanatate

0

Pernele medicinale, respectiv cele umplute cu ierburi de leac reprezinta o practica veche de sute de ani, de pe vremea cand natura era singurul furnizor de tratamente impotriva bolilor care macinau sanatatea omului.

Omul a constatat acum mult timp ca parfumul discret al plantelor sau un simplu contact cu planta ii face bine, amelioreaza unele dureri sau stari mai ciudate.

Remedii naturiste - Pedicuta

Citeste mai mult…

Ce au cautat romanii pe Google in 2013

0

Cele mai populare cautari Google in 2013

Google Romania a prezentat topul celor populare cautări din anul 2013 in clasamentul „Zeitgeist 2013”. Daca sunteti curiosi ce au cautat romanii pe Google anul trecut, iata cele mai populare cautari:

Cautari

1. Rezultate Bac 2013
2. Paul Walker
3. Black Friday 2013
4. Suleyman Magnificul
5. Loto 6/49
6. Eurovision 2013
7. Filme 2013
8. Tranquila
9. Titularizare 2013
10. Horoscop 2013

Citeste mai mult…

Cura de primavara cu verdeturi

0

Motto: Apoi a zis Dumnezeu: “Iata, va dau toata iarba ce face samanta de pe toata fata pamantului si tot pomul ce are rod cu samanta in el. Acestea vor fi hrana voastra”. (Facerea, cap. I, 29)

Cura de primavara cu verdeturi (VreauSaStiu.info)

In aceasta perioada, pietele oraselor sunt pline de verdeturi specifice sezonului, imagine care umple de incantare ochiul cumparatorului saturat de frigul si cenusiul iernii. Prin compozitia lor bogata in fibre vegetale, vitamine, enzime, minerale, principii fitoterapeutice, verdeturile sunt necesare si cerute de organism pentru a-si regasi energia pierduta in perioada de iarna. Pentru a le cunoaste mai bine proprietatile si a le putea utiliza in functie de nevoile si intentiile dvs., vi le prezentam pe cele mai importante.

Citeste mai mult…

20 de boli ale primaverii si leacurile lor

0

20 de boli ale primaverii si leacurile lor (VreauSaStiu.info)

1. Acumularea de apa in tesuturi – este o consecinta a maririi proportiei de tesut adipos pe fondul supraalimentarii si al lipsei de miscare, precum si al incetinirii activitatii rinichilor. Rezultate foarte bune se obtin prin conjugarea a doua tratamente: administrarea de tinctura de ienupar si consumul zilnic de zarzavaturi crude. Tinctura de boabe de ienupar se administreaza in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza. In timpul curei se iau cate 4 lingurite de tinctura pe parcursul zilei, ultima doza fiind luata intotdeauna seara, chiar inainte de culcare. Zarzavaturile crude se consuma in salate sau chiar adaugate in ciorbe sau alte mancaruri, dar dupa ce acestea s-au racit. Efecte diuretice foarte bune au frunzele de telina, cele de asmatui si de patrunjel, tulpinile proaspete de leustean si de creson (se mai numeste si hrenita sau nasturel).

2. Anemia – se trateaza foarte eficient cu doua leacuri simple: urzicile si galbenusul de ou. Primele, adica urzicile, se folosesc in alimentatie, in cure de minimum doua saptamani, perioada de timp in care se consuma zilnic, de preferinta fierte pentru a fi usor de digerat. Ideal ar fi ca in fiecare zi sa se manance macar 150 de grame de urzici. In paralel, se consuma galbenusuri de ou crude (separate doar de albus, care nu se mananca), cate doua pe zi. Cura cu galbenus de ou crud, care este bine sa provina de la ouale de casa sau ecologice, dureaza vreme de minimum doua saptamani, timp in care se mananca cate doua galbenusuri de ou dimineata, de preferinta impreuna cu urzicile.

Citeste mai mult…

Ce semnale iti transmite corpul tau cand e stresat

0

Stresul face parte din viata noastra si, oricat de mult am incerca sa-l tinem departe, el apare atunci cand percepem o amenintare, explica medicul Cate Howell si doctorul Michele Murphy, autoarele cartii “A guide to letting go stress and anxiety”. “Organismul si mintea noastra sunt programate sa raspunda la pericol producand schimbari in sistemul nervos si cel hormonal, cunoscute sub denumirea de «raspunsuri lupta sau fugi»”, sustin specialistii.

Alte cauze ale stresului sunt problemele de la munca, cele financiare sau care tin de relatie. Si, in timp ce putin stres nu strica nimanui, prea mult poate avea un impact negativ asupra corpului nostru si poate duce la o stare anxioasa permanenta. Din fericire, exista multe metode pentru a combate aceste efecte – trebuie doar sa stii cum.

Ce semnale iti transmite corpul tau cand e stresat

Citeste mai mult…

50 de metode sigure pentru slabit

0

Lupta cu kilogramele nu se castiga doar cu ajutorul dietei. Mai sunt si alte metode care sa va ajute sa pierdeti zilnic cam o jumatate de kilogram. Sau care sa va ajute sa va mentineti la greutatea pe care tocmai ati dobandit-o.

50 de metode sigure pentru slabit

Citeste mai mult…

Cei mai mari 50 actori ai secolului 20

0

humphrey-bogart-ingrid-bergman-casablanca

Institutul Filmului din Statele Unite, care are ca activitate promovarea si pastrarea artei cinematografice, a desemnat cele 50 de staruri legendare ale marelui ecran din secolul XX. Alegerea a fost facuta in functie de farmecul si talentul de a intruchipa personaje cat mai diverse, de personalitate si de contextul istoric in care se incadreaza filmele lor. De mentionat ca in competitie au intrat doar actorii a caror cariera a inceput inainte de anul 1950 sau dupa acest an, numai daca si-au incheiat definitiv cariera artistica. Lista celor mai mari actori si actrite din secolul XX este urmatoarea:

ACTORI:
1. Humphrey Bogart
2. Cary Grant
3. James Stewart
4. Marlon Brando
5. Fred Astaire
6. Henry Fonda
7. Clark Gable
8. James Cagney
9. Spencer Tracy
10. Charles Chaplin
11. Gary Cooper
12. Gregory Peck
13. John Wayne
14. Laurence Olivier
15. Gene Kelly
16. Orson Welles
17. Kirk Douglas
18. James Dean
19. Burt Lancaster
20. Fratii Marx
21. Buster Keaton
22. Sidney Poitier
23. Robert Mitchum
24. Edward G. Robinson
25. William Holden

ACTRITE:
1. Katharine Hepburn
2. Bette Davis
3. Audrey Hepburn
4. Ingrid Bergman
5. Greta Garbo
6. Marilyn Monroe
7. Elizabeth Taylor
8. Judy Garland
9. Marlene Dietrich
10. Joan Crawford
11. Barbara Stanwyck
12. Claudette Colbert
13. Grace Kelly
14. Ginger Rogers
15. Mae West
16. Vivien Leigh
17. Lillian Gish
18. Shirley Temple
19. Rita Hayworth
20. Lauren Bacall
21. Sophia Loren
22. Jean Harlow
23. Carole Lombard
24. Mary Pickford
25. Ava Gardner

Gutuiul – informatii, calitati si preparare

0

Denumirea plantei: Gutui (lat.Cydonia oblonga Mille)

 

Familia: Rosaceae

Denumiri populare: gutan, gadunie, gatai, pom cotei, gaduie, gataie.

Ecologia si raspandirea:
Pom fructifer cu frunze mari si groase, cu flori albe-roz si cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf.
Gutuiul este cultivat in zonele centrale si de sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca sa aiba o coacere buna.

Compozitie chimica:
Frunzele contin-apa, zaharuri, acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantitati de grasime, vitaminele A, B, C, PP, saruri minerale, etc.Fructele: apa, zaharuri, acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantitati de grasime, mucilagii mai ales in seminte.

Perioada de vegetatie:
Plantarea se face toamna si primavara, in repaus vegetal. Se inmulteste prin altoire.

Perioada de recoltare:
Momentul optim pentru recoltatul fructelor este acela cand puful de pe fructe se sterge la atingere.

Afectiuni pentru care se recomanda:
afte, arsuri – in special ceai din seminte, bronsite, cheilite fisurate, conjunctivita, degeraturi, diaree, distonie digestiva, eczeme, faringite, fisuri anale, fisuri mamelonare, gingivite, hemoragii uterine, hemoptizii, hemoroizi, hiperaciditate gastrica, infectii respiratorii, inapetenta, insuficienta hepatica, iritatiile pielii, leucoree, prolaps rectal si uterin, rani tegumentare, raguseala, riduri, stomatite, tuberculoza, tuse, ulceratii, voma.
Frunzele se folosesc si pentru a vopsi in galben sau negru in functie de concentratie.

Calitati curative si actiune farmaceutica:
fructele, semintele si florile sunt astringente, stomahice, aperitive, fortifiante ale ficatului, vindeca o serie de afectiuni. Acidul malic contribuie la neutralizarea sangelui. Pectina ajuta la coagularea sangelui, utila in afectiunile pulmonare, chiar in tuberculoza, de asemenea la afectiunile intestinale cu diaree sau chiar dizenterie. Este tonica pentru intreg organismul si contine si vitamina care ajuta la refacerea celulara. Extern se mai poate folosi chiar la prolapsul rectal sau uterin. Se fac clisme si spalaturi in acest caz. Se vor folosi fructele ca atare sau in diferite forme ca: sirop, dulceturi, sucuri.

Se pot folosi si in diferite combinatii cu alte plante fiind mai activ. Extern fructele au actiune astringenta, semintele sunt emoliente, mucilaginoase, pulpa fructului este tonica. in lipsa fructelor se poate folosi frunza.

Mentiuni:
Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Mod de administrare:

Uz intern:
- se consuma fructul crud, suc din fruct, compoturi, paste, jeleuri, suc in sirop.

Uz extern:
Emulsie mucilaginoasa calmanta: o mana de samburi de gutui pisati, macerati la ½ pahar de apa calda, in aplicatii contra degeraturilor, a hemoroizilor, a crapaturilor sanilor, pielii, contra arsurilor, a iritatiilor diverse.
Cosmetica- contra ridurilor: lasam sa se macereze timp de 15 zile cojile de gutui in putin rachiu, pentru lotiuni cosmetice.

Preparare:
-Se taie o gutuie in felii subtiri si se fierbe intr-un litru de apa, pana se reduce apa la jumatate. Se strecoara prin presare. Se adauga 50 g de zahar. Se foloseste contra enteritelor acute, a digestiilor anevoioase, in tuberculoza pulmonara (tanin).

-Fruct uscat 40 g la 1 litru de apa se fierbe in clocote 10 minute. Se foloseste dupa dorinta.

-Lichior de fructe cu alcool si zahar:

- suc de gutuie………………1,5 litri

- rachiu…………………………0,5 litri

- scortisoara………………….2 g

- cuisoare……………………..0,80 g

- migdale amare…………..0,50 g

- nucsoara praf……………..1 g (cat apuci intre degete)

Lasam sa se macereze timp de 2 luni. Facem un sirop de zahar, il lasam sa se raceasca si-l adaugam. Filtram si punem la sticla. Se foloseste contra indigestiilor, a flatulentei (gaze la intestine) si a hiperaciditatii gastrice.

In traditia populara: ceaiul din gutui cu putin zahar se lua contra tusei si raguselii. Ceaiul din frunze, in amestec cu flori de tei, se lua in amigdalite si raceli. Zeama din frunze de gutui, curpen de castravete pisate la un loc se storceau pe ranile cu viermi.
Din semintele de gutui se prepara apa pentru ochi; se luau 40 de samburi, se puneau 100 de dramuri de apa limpede, rece, se bateau putin, apoi se inmuia in ea carpe curate si se punea pe ochi.
Ceaiul din samburi se bea cu zahar candel sau cu tarate de grau contra tusei.
Cu frunze de gutui, mar dulce si cimbrisor, fierte impreuna, se faceau oblojeli “la cel perit”.
Ceaiul din frunze uscate se folosea la bolile de inima, in cazurile de insuficienta cardiaca. Se mai lua in boli de ficat.

 

Sursa: tratament.net

Macesul – informatii, calitati si preparare

0

Denumirea plantei: Maces (lat. Rosa canina)

Familia: Rosaceae

Denumiri populare: cacadar, calcadarin, ciucuri de maracina, laba matei, maracina, maracinele cioarei, rug de maces, rug salbatic, trandafir de camp, trandafir salbatec, tufa de rug, zgarghiu.

Ecologia si raspandirea:
Macesul este un arbust, inalt de 1-3 m, avand ghimpi cu baza lata, iar varful curbat in jos in forma de secera. Frunzele sunt compuse, formate din mai multe foliole, de obicei 5-7, de forma ovala, dintate pe margini. La baza frunzelor se afla doua frunzisoare mai mici (stipele). Florile sunt de culoare roz, uneori albe, dispuse cate 2-3 la varful ramurilor.
Fiecare floare este formata din 5 petale, numeroase stamine dispuse pe un receptacul care la maturitate devine carnos si de culoare rosie. In acest receptacul, numit impropriu fruct, se afla numeroase achene, in realitate adevaratele fructe, carora in mod obisnuit li se spune seminte. Infloreste in luna iunie.

Compozitie chimica: vitaminele: A, B1, B2, E, P, PP, K, acid citric, malic, flavonoide, beta caroten, zaharuri, lecitina, pectină, taninuri, ulei gras volatil, lecitine, saruri minerale de calciu, fier, magneziu.

Perioada de vegetatie:
Planta multianuala. Creste prin tufisuri, pe dealuri, la marginea drumurilor si a padurilor.

Perioada de recoltare:
De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie, perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C, principiul lor activ de baza.

Afectiuni pentru care se recomanda:
afectiuni hepatice, afectiuni vasculare mai ales capilare, alergie, anemie, arsuri, astenie, ascarizi, avitaminoze, boli renale, cardiopatie ischemica, cistita, constipatie, diaree, eczeme, enterocolite, erizipel, febra, fragilitate capilara, hipermenoree, inflamatiile cailor urinare, lipsa poftei de mancare, litiaza urica şi biliara, micoza bucala, migrena, normalizarea circulatiei sangvine, oxiuri, plagi, rani, rezistenta la frig scazuta, rino-sinuzite, ulceratiile pielii inclusiv cel varicos, viermi intestinali.

Calitati curative si actiune farmaceutica:
Se folosesc fructele in special, dar si florile si frunzele.
Este: vitaminizant de exceptie, astringent din cauza taninului, la fel antidiareic, colagog, coleretic, antilitiazic, antiinflamator intestinal, elimina toxinele din corp, reface capilarele, scade permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare, ajuta la functionarea glandelor endocrine, stimuleaza activitatea biliara, vermicid, dilata arterele, reface circulatia pana la nivelul creierului.
Ajuta in cazul in care se da interferon, ca acesta sa aiba o actiune mai puternica.
Datorita continutului ridicat in vitamina C si acid dehidroascorbic, fructele au actiune importanta in procesele de oxido- reducere si respiratorii celulare; datorita flavonoidelor scad permeabilitatea si fragilitatea capilarelor normalizand circulatia sangvina. Mai au si actiune diuretica.

Mentiuni:
Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Preparare:
Se va face pulbere fara samburi din maceşe uscate cu raşnita de cafea şi se va lua un varf de cutit care se va tine sub limba cateva minute dupa care se va inghitii cu putina apa.
Macerat – 2 lingurite de fructe se vor tine in apa(250 ml) de seara pana dimineata. Se strecoara apoi se va pune miere şi se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
Decoct din 2 lingurite de fructe maruntite la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 10 minute dupa care se va strecura şi se poate indulci cu miere daca nu aveti diabet. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
Marmelada din fructe se poate consuma cat de multa fara sa produca nici un fenomen neplacut.
Vin din fructe zdrobite – 1Kg. Peste care se va pune 1,5 Kg de zahar, putina drojdie şi 5 litri de apa. Se va lasa la fermentare. Se poate adauga la aceasta cantitate şi 2 lamai cu coaja cu tot taiate felii. In timpul fermentarii ar fi foarte bine sa se puna un furtun de fermentare intr-un vas cu apa pentru a nu intra aerul in balonul in care se face vinul. Dupa circa 20 de zile (depinde de temperatura la care se tine) nu mai fermenteaza şi se va vedea ca in borcan nu se mai formeaza bule de fermentatie. Se va trage de pe drojdie şi se pune in sticle cu dop. Se poate lua cate 50 ml de trei ori pe zi in toate afectiunile de mai sus. Pentru a fi mai eficient se va putea folosi şi paducelul in combinatie.

In traditia populara:
coaja de maces se folosea in amestec cu coaja de perj, sovarf si cimbrisor, la vopsit in rosu. Ceaiul din macese uscate se lua contra tusei, raguselii si naduselii. Contra naduselii, unii amestecau macesele cu dumbrovnic, menta pisata si flori de paducel, le fierbeau la un loc si zeama lor se lua dimineata pe nemancate. Se dadea copiilor cand aveau colici. in unele zone fructele se dadeau copiilor fierte in apa, in durerile de pantece. in Salciua (muntii Apuseni), macesele uscate se amestecau cu tulpini florifere de zmeur, pentru ceai de durere de inima. In muntii Apuseni la Maguri se fierbeau cu sanziene si se luau contra diareei.

 

Sursa: tratament.net

Merele – informatii, calitati si preparare

0

Denumirea plantei: Mar (lat. Mallus pumilla)

Familia: Rosaceae

Denumiri populare: gutan, gadunie, gatai, pom cotei, gaduie, gataie.

Ecologia si raspandirea:
Marul este raspandit in ambele emisfere ale globului terestru si in toate continentele. Principalele regiuni producatoare de mere din tara noastra sunt situate in acelasi areal: pe dealurile subcarpatice, in zona padurilor de stejar si fag.

Compozitie chimica:
apa 83-93%, zaharuri reducatoare, zaharoza, celuloza, pentosan, lignina, acizi liberi, pectine, materii grase, protide, saruri de potasiu, sodiu, siliciu, calciu, clor, fier, brom, aluminiu, arsen, sulf, magneziu, cobalt, tanin, esteri amilic, formic, acetic, caproic, aldehida acetica, geraniol, Vitaminele: B1, B2, PP (mai alesin coaja) acid pantothenic, vit C. Valoare calorica 80- 124Kcal\100gFloare-Mar fruct (lat. Mallus pumilla)

Perioada de vegetatie:
Plantarea se face toamna si primavara, in repaus vegetal. Se inmulteste prin altoire.

Perioada de recoltare:
Se esaloneaza pe o perioada mare de timp, incepand din iunie-iulie, cand fructele se afla pe pom (la soiurile de vara) si pana in decembrie (la soiurile de iarna), in care caz maturitatea de consum are loc in depozitul de pastrare.

Afectiuni pentru care se recomanda:
afectiuni bronhice, afectiuni dermatologice, amigdalita, anemie, artritism, astenie fizica si intelectuala, atacuri cerebrale, ateroscleroza, boli hepatice, bronsite, cancer, cefalee, chisturi seboreice, colecist marit, comedoane, convalescenta, constipatie, demineralizare, diabet infantil, dispepsie, dizenterie, eczeme, edeme cardiace, eruptii cutanate, enterocolite, gastrite, gingivite, graviditate, gripe, guta, herpes, hipertensiune arteriala, infectii respiratorii, infectii urinare, insomnii, litiaza urica, mancarimi de piele, nervozitate, obezitate, oligurie, otalgii, pecingine, plagi atone, pletora, rectocolita, reumatism, sarcina, scabie, secretii salivare insuficiente, sedentarism, stari febrile, tulburari de vedere, tuse, ulcer gastric, vomismente, zona zoster.Mar-fruct (lat. Mallus pumilla)

Calitati curative si actiune farmaceutica:
tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic intestinal, protector gastric, hipercoleserolemiant, laxativ.

Mentiuni:
Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Preparare:
– Pasta cu mar fiert aplicata sub forma de masca pe fata, se poate adauga lapte sau smantana in functie de natura tenului.
– Suc aplicat pe fata ca o compresa, reface ridurile si vindeca acneea in foarte scurt timp.
– Otet de mere se aplica pentru calmarea arsurilor sau in cazul mancarimilor de piele.
– Mere coapte se aplica pasta pe rani pentru cicatrizare.
– Suc de mere se consuma zilnic cate 600 ml de suc impartit in trei reprize care se vor lua inainte de mese.
– Fruct dat pe razatoare in cazul diareei la copii.
– Fructe se consuma preferabil inainte de mese in orice cantitate zilnic, o perioada cat mai lunga.
– Un mar copt in cuptor se va taia in doua apoi se va pune in locurile dureroase, inclusiv la urechi. Se aplica cat se poate de cald si se tine pana trece durerea.
– Infuzia din coji de mere. 2 linguri de coji maruntite se vor pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara si daca nu aveti diabet se poate indulci cu miere pentru a se induce un somn linistit. Se va bea cu 2 ore inainte de a se culca in insomnii.
– Cure cu fructe crude. Se va consuma in fiecare zi, cel putin 1 Kg de mere crude, o perioada cat mai lunga, care asigura revigorarea organismului.
– Consumul unui mar seara dupa masa pentru a asigura laxatia scaunului, util in cazul hemoroizilor mai ales dar si la alte afectiuni in care este prezenta constipatia.
– Infuzie de pudra de pielita: 1 lingura de supa la o cana de apa clocotita. Lasam sa se patrunda bine 15 minute. 4-6 cesti pe zi (oligurie, reumatism, guta).
– Scabie si chelbe; se taie un mar in doua, i se scoate mijlocul si semintele si se pune in locul gol putina floare de sulf. Se imbina cele 2 jumatati cu ajutorul unei sfori si se coace in cuptor. Marul astfel copt se zdrobeste si se frectioneaza partile bolnave cu terciul obtinut.
– Plagi atone; mar ras si fiert in sucul lui, ca oblojeala sau aplicatii de suc de mar si ulei de masline in parti egale.
- Ingrijirea pielii: sucul marului da vigoare tesuturilor (fata, gat, sani, abdomen).

In traditia populara: 
coaja si frunzele se foloseau la vopsit in galben, rosu si negru. Se consumau crude, dar si uscate, murate, sub forma de marmelada.

 

Sursa: tratament.net

Page 1 of 2212345...1020...Last »
Go to Top